Schi in Austria: Zell am See - Kaprun

S-a facut deja o luna de cand ne-am intors din Austria, de la Kaprun, si deja incep sa ma simt vinovat ca nu am relatat aici experienta mea.

Am sa incerc sa fiu cat mai scurt si la obiect, ca sa nu va plictisesc, desi va spun sincer ca e greu! E greu, pentru ca Austria cunoaste totul despre turism si ceea ce inseamna el, in cel mai mic detaliu.

Despre modalitatea de acces in statiuni nu are rost sa discutam. Toata lumea are autostrazi, numai Romania nu! E util totusi sa va spun ca din Timisoara pana la Kaprun sunt 930 de km ( atentie, nu pe ruta cea mai scurta ), din care aproape 800 sunt pe autostrada. Am facut cam 9 ore, dar am oprit doar ca sa alimentam. Drumurile sunt impecabile si la unguri si la autrieci, cu un plus pentru vecinii nostri. Atentie la radare! Zvonurile despre benzina de proasta calitate cumparata de unii in Ungaria, pentru mine raman la stadiul de basme. E foarte buna! Atat in Austria, cat si in Ungaria, aveti de ales intre OMV si Shell. Mai sunt si benzinarii Mol sau Agip, dar mai rare.

Haideti sa “ajungem” la Kaprun, acolo unde am fost cazati noi… N-am mers prin agentie. Am cautat cazare pe internet, am trimis mail, ni s-a raspuns, ne-am inteles cati si cum mergem, am comunicat, s-a confirmat rezervarea camerelor, buna ziua si la revedere! Extrem de simplu, exact asa cum imi place, si exact asa cum trebuie sa fie! Ajunsi acolo, am constatat cu surprindere ca nu era nimeni de-al casei la pensiune. Asta nu inseamna ca nu eram asteptati! Am sunat la un numar unde mi-a raspuns proprietarul, care vorbea o engleza aproape perfecta, care mi-a spus ca ne-a lasat cheile insotite de ghiduri ale statiunii in sala de mese, ca locurile de parcare sunt in spate, ca sala pentru echipament ( da, au asa ceva! ) este la subsol, ca ne ureaza o zi frumoasa si ca ne vedem a doua zi la micul dejun. Poti sa vrei mai mult? Si inca ceva ce nu se va vedea in pozele de mai jos, rasterurile pe care iti suspendai claparii seara erau incalzite. Cine e schior stie ce inseamna asta, n-are rost sa detaliez.

Pensiunea Lederer are vedere fix inspre piata centrala a oraselului, camere foarte frumoase cu baie proprie fiecare, un fel de living unde lumea poate, seara, sa joace diverse jocuri puse gratuit la dispozitie de proprietar sau sa se uite la televizor, si o sala de mese. Conditiile oferite sunt de 3 stele linistit, iar raportul pret calitate mie mi se pare unul mai mult decat corect! Si ca sa nu ziceti ca tin numai pentru mine, dau si link!

Trecand la obiectul vizitei, incep prin a va spune ca desi eram la mijlocul lui martie, probleme cu zapada, mai precis cu lipsa ei, nu au existat! Nici n-ar avea cum de altfel, la 3200, cat are Kitzsteinhorn! Indiferent de tipul de precipitatii din Kaprun, care au debutat in primele 3 zile cu ninsoare dupa care s-au transformat in ploaie, sus pe ghetar ningea! Asa ca nu va faceti probleme, acolo mergeti la sigur!

Important de retinut e ca in regiunea Zell am See – Kaprun sunt 3 domenii schiabile: Kitzsteinhorn si Maiskogel in Kaprun, respectiv Schmitten in Zell am See. Un skipass valabil pe oricare dintre domeniile astea, pe toate instalatiile de cablu, pentru 6 zile, a costat 192 de euro. Transportul la telecabine este gratuit si se face cu autobuze care vin din 15 in 15 minute si nu fac mai mult de 10 minute pana la destinatie, chiar si daca mergi din Kaprun in Zell am See. In conditiile astea, eu nu m-am deranjat sa scot masina din parcare in nici o zi, n-are nici un sens.

Maiskogel e mai saracut si mai pustiu, dar Schmitten si Kitzsteinhorn sunt Paradisul! Fiecare dispune de vreo 20 de partii, si nu exista nivel de schiat pentru care sa nu gasesti un traseu potrivit, de minim 2 km! Schmitten nu e la o altitutide asa de mare, deci e mai potrivit pentru zilele in care pe ghetar e ceata si viscol mare! Bine, pe Kitz e vesnic vant, mai ales la peste 2500, asa ca fiti siguri ca aveti cagule la voi!

Schiorii mai avansati, printre care ma numar si eu, vor aprecia mai mult partiile de pe Schmitten, pentru ca cele rosii si negre sunt mult mai lungi decat la Kaprun, si poti cobori de la 2000 la 900 strict pe mediu si avansat, asta insemnand vreo 3 sau 4 km. De vis, zic eu! In schimb, o zi cu soare pe Kitzsteinhorn te lasa fara cuvinte! Cand privesti lumea de la 3000 te simti zeu! Pe deasupra, in prospect scrie ca partiile de sus de pe ghetar, 4 a/b si 5 a/b sunt carving Paradise! Si ca sa vezi, chiar asa e! Exista si un fun park, cu tot felul de trambuline, si mai sunt si variante de off course cat vezi cu ochii, dar aia o faci pe barba ta cand zapada are 4 metri si riscul de avalansa e 4 din 5! Aici sunt hartile, sa nu raman dator!

Se schiaza cu harta in buzunar! N-ai cum sa te pierzi ca sunt marcaje peste tot si oricum o iei tot dai la o instalatie, dar pentru orientarea ta e bine sa stii in permanenta pe unde te afli. Evident, hartile sunt gratuite, cum este si internetul wireless de la Alpin Center, la 2450 de metri ;)! Nu ca ar sta cineva sa se dea pe net, doar asa, ca fapt divers.

Inca una faina: se poate plati cu card romanesc neaos, chiar si la 2000. No problem! Eh, ar fi doar ca o bere costa 4 euro, da’ daca tot esti in concediu, cocotat pe munte, nu mai conteaza!

Doar atat va mai spun: sa nu va inchipuiti ca mergeti acolo sa va cumparati echipament! E exorbitant de scump! Mai bine va opriti la Decathlon in Budapesta sau pe la Viena pe undeva.

Gata vorbareala, niste poze acum:

14032009614 Imag110 09032009530 09032009532 10032009535 10032009536 10032009539 11032009552 11032009553 11032009554 12032009562 12032009563 12032009565 12032009566 12032009567 12032009568 12032009569 12032009570 12032009571 12032009572 12032009573 12032009574 12032009578 12032009582 14032009585 14032009587 14032009598 14032009600 14032009601 14032009602

Semenic - 1 martie 2009

Sambata dimineata am plecat la Semenic, pentru prima data. Din Timisoara sunt vreo 140 de km. Pana la Resita, drumul este fenomenal, dupa standardele noastre. De acolo incolo in schimb, e nasol rau de tot! E atat de prost si inzapezit incat am facut 40 de km intr-o ora si jumatate. Noroc cu cauciucurile de iarna ca altfel nu stiu cum urcam. Se pare ca in zona lumea nu prea a inteles ca turistilor trebuie sa le creezi macar o cale de acces, daca tot vrei sa traiesti de pe urma lor! In fine.

Peisajul este frumos, dar nu spectaculos ca in alte parti. O sa vedeti poze putin mai jos. Exista doua partii amenajate. Cea pentru incepatori e o gluma buna! Noroc cu partia Slalom Urias! Daca ma intrebati pe mine, denumirea asta e mult prea pompoasa tinand cont de portiunile de plat de pe ea. Totusi, avand in vedere ca are o lungime de 1,3 km si cateva pante mai faine, pot sa zic ca e o partie buna!

Schiatul e o afacere profitabila la Semenic! Un abonament de zi costa 50 de RON si e valabil pe ambele partii, iar instalatiile sunt pornite dimineata si se opresc la ora 4.30 ( nu este nocturna ). Avand in vedere ca am facut 30 de coborari pe partia mare fara a sta mai mult de 3 minute la coada, de la ora 11 pana la ora 3, eu zic ca e ieftin ca braga!

De mancat, am mancat la Dushan si Fiul, sau asa ceva. Mancarea e ok, in functie de ceea ce comanzi ( eu n-as cere ciorba in locul vostru ) , dar mi se pare cam scump sa dai 30 de RON pe o portie de orez cu cascaval pane si niste clatite... Sigur, mai sunt si alte locuri, dar nu le-am incercat.

De cazare nu prea am ce sa zic. A fost ok, si a costat 50 de RON pe noapte intr-un apartament de 12 persoane. Cautati cazare Semenic pe Google si gasiti nenumarate variante, n-are rost sa fac recomandari.

Una peste alta, a fost o partida de schi foarte buna, dar parca imi place mai mult la Muntele Mic, daca e sa ne gandim la statiuni apropiate de Timisoara.

Si acum, niste poze:



Reguli de conduita pe partie… fara suparare!

1. Daca nu schiezi si nici nu te dai cu placa, debaraseaza locul. Proprietarii de restaurante din zona sunt mai mult decat doritori sa le intri pe usa, si unii dispun chiar si de terasa.

2. ATV-urile si snow-mobilele nu se utilizeaza pe panta dedicata schiorilor/boarderilor. In mod sigur, in zona exista un versant neamenajat, un drum forestier sau de ce nu, o padure destul de incapatoare.

3. Orice domeniu are o harta. Partiile albastre sunt pentru incepatori, alea rosii pentru intermediari spre avansati, iar alea negre pentru avansati. Esti liber sa mergi unde vrei, dar daca ti-ai pus schiurile in picioare ieri si nu esti deloc stapan pe tine, te rugam, pentru binele tau si confortul nostru, ramai pe zona albastra.

4.   La teleschi se sta la coada. Nu conteaza de unde esti, cine esti sau ce schiuri ai.

5.   Daca esti mai aventuros din fire, casca este un accesoriu capital.

6.   Atunci cand simti ca nu mai poti sa controlezi miscarile din cauza vitezei, cantul este aliatul tau de nadejde. Nu-ti da nimeni premiu pentru o cobarare in timp record si nimeni nu e obligat sa fereasca tavalugul.

7.   Flacoanele de suc sau dozele de bere se pastreaza in ghiozdan, in buzunar, sau se arunca la gunoi, nicidecum direct pe zapada. Plasticul si metalul nu imbunatatesc conditia echipamentului, ba din contra!

8.   Indiferent ce-ai vazut prin filme, mai mult ca sigur nu faci parte dintre cei 10% care sunt in stare de free ride sau heliski. Stai pe partie daca ti-e draga viata! Avalanse nu se produc doar pe Discovery!

9.   Cel mai bine e sa ai echipamentul tau, ales cu grija. Merge si de inchiriat, dar vezi pe ce dai banii.

Ar mai fi, dar nu-mi vin acum in minte.

Muntele Mic – 11 ianuarie 2009

Am fost ieri acolo! A fost o zi splendida cu soare, si aproape nimic nu a lipsit… mai putin zapada! Nu v-as recomanda sa mergeti acum la Muntele Mic! Partia de la hotel Felix e dezastruoasa in sensul ca riscati picioare rupte. Poiana Soarelui e acceptabil, adica nu prea multa iarba, dar ultra plictisitor! Culmea e ca zapada este din abundenta, dar nu si pe partii! Si apropos, Anul Nou a adus si o scumpire, ca doar nu era sa vina cu mana goala: un bilet pe gheata partia de la Hotel Felix costa acum 4 lei, un euro deci!

Daca nu ma credeti pe cuvant cand va descriu starea partiilor, uitati-va la poze:

11012009481 11012009474 11012009475 11012009478 11012009479 11012009480

Cavnic Reloaded

Abia ce ne-am intors de la Cavnic, unde am petrecut Anul Nou. Pe scurt, a fost excelent! V-am relatat deja de ce am ales statiunea asta, nu m-am inselat cu nimic, asa ca n-are rost sa reiau!

La capitolul informatii importante, nementionate anterior, intra faptul ca sunt doua domenii schiabile: Roata si Icoana. Eu unul v-as  recomanda Roata celor impatimiti cu schiatul. Si Icoana e ok, dar acolo sunt doar doua partii si cel mai fain e sa mergi sa te dai cu colacul pe traseul special amenajat! La Roata, o cartela cu 30 de puncte costa de anul asta 70 de RON, deci sub 3 RON o urcare. Cel putin decent!

Daca aveti schiuri noi si va e mila de ele, o sa va spun ca ar trebui sa mai ninga putin, chiar daca administratorii partiilor se lupta in fiecare seara si le repara cat pot ei de bine, aducand zapada din padure si niveland cu ratracul.

Pentru relevanta, niste poze:

02012009467 02012009468 02012009469 30122008460 30122008461 30122008462 30122008463 02012009465 02012009466